joi, 17 martie 2011

mall-fobia

Probabil n-ar trebui sa spun asta, dar... who am I kiding? Sunt o balena esuata pe asfaltul urban!

Cel putin asta e senzatia pe care mi-a lasat-o oroarea celor 2 ore jumate de batut mall-ul in sus si-n jos in cautare de ceva care nu numai sa ma acopere, ci sa ma faca sa arat a om, preferabil a femeie.

Cum m-am tot uitat pe Travel&Living la "Politia vestimentara", aveam ambitia si fantezia inocenta de a intra in mall sleampata si de a iesi stralucitoare. Asa am si iesit. Doar ca straluceam de transpiratie si nervi.

Rubens m-ar lua drept model. Too bad ca Rubens is dead and obsolete. E adevarat, sunt posesoarea unor curbe usor prea generoase, dar siragul de magazine cu vitrine pline de manechine fusiforme m-au facut sa ma simt la fel ca balena gurmanda care l-a-nghitit pe Iona. Peste tot - marimi pentru etiopiene, somaleze si domnite ramase la dimensiunile pre-adolescentine ale etatii de 12 ani. Hai 13, daca esti mignona.

Nuuu, n-avem mai mare... 40 e marimea maxima... N-am avut niciodata mai mari si, sa-ti intre bine in cap, cap de vita furajata ce esti, nici n-aducem vreodata prelate de camion, parasute pentru salturi in grup sau plase pentru prins victimele incendiilor care sar de la etaj. Nu vrem ca numele magazinului nostru sa fie scris supradimensionat pe fundul tau - apropo, persoanele ca tine ar trebui sa fie obligate sa incheie RCA si sa poarte numere de inmatriculare pentru vehicule cu gabarit depasit.

In cele din urma, am reusit sa-mi gasesc o fustita. Oh, pardon, n-am voie sa ma alint cu diminutive. Sunt rezervate exclusiv persoanelor delicate, cu constitutie standard, capabile sa se strecoare fara eforturi in hainute minuscule, care ma fac sa nici nu mai am complexe, intr-atat imi pierd speranta. Evident, fusta cu pricina - care, printr-un miracol nesperat, imi vine chiar bine - ma astepta intr-un magazin care are bunul simt sa se aprovizioneze cu o gama generoasa de marimi pe acelasi model. N-am gasit, insa, nimic in completarea ei, pentru ca, dupa ce ca am tupeul nemasurat sa fiu o permanenta cauza de miscari tectonice pe o raza de cativa metri in jurul meu, mai am si pretentii. Nu ma multumesc sa trag pe mine un sac.

Asadar, m-am intors din expeditia de cautare a propriei feminitati exterioare cu o fusta si cu dureri ingrozitoare de picioare. Cred ca-n seara asta voi fi perfect previzibila pentru toti si, in loc de "Politia vestimentara", am sa ma uit la o portie dubla de "Regele cofetarilor".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu