Ca sa ajung la formele din fanteziile mele cele mai indraznete, n-am de facut decat:
1. Sport - muuult. Cam de minim 5 ori pe saptamana. Cu posibilitate de extindere la 7 ori pe saptamana, in ideea ca ai, totusi, o viata care nu-ti permite sa te intorci la sala a doua oara in aceeasi zi. Evident, nu este limita superioara, asa incat... trage! Dar nu orice fel de sport: repartizezi in mod egal antrenamentele cu efort de intensitate medie, pe durata lunga, cu cele 'cu explozii', plus un antrenament de bodybuilding, ca sa-ti incurajezi masa musculara sa nu dea semne de desteptaciune si sa fie prima care cedeaza in fata unui asemenea regim. Pentru ca totul sa fie stiintific si cuantificabil, faci un test de efort si-apoi cumperi si folosesti un monitor de puls. Ca sa ajungi sa constati ca - incredibil, dar adevarat - grasimea se topeste cand faci eforturi medii, nu cand te strofoci in draci.
2. Apa - muuuulta. Muuulta de tot. "Dar nu mi-e sete!" Gresit! Doar animalele beau de sete. Oamenii beau ca sa-i transmita creierului ca nu e criza alimentara - remember vremurile de demult, cand seceta insemna foame sigura, si genetica milioanelor de ani ante-industrializare era setata pe acumulare, acumulare, acumulare? Ei bine, bea apa si creierul tau va sti ca e anotimpul ploios al belsugului si indestularii, deci nu trebuie sa aiba apucaturi de harciog ce-si indeasa proviziile pe unde-apuca. Se bea in doze egale, la intervale regulate. Logistic, s-ar rezolva ideal cu o perfuzie. Practic, trebuie sa ai vointa sa dai de dusca pahare cu apa chiar si atunci cand nu simti nevoia. Te hidratezi pentru a-ti proteja rinichii, pentru a gandi mai rapid si mai clar (apa conduce impulsurile electrice prin care se converseaza neuronii si intregul sistem nervos) si, evident, pentru a avea o piele mai frumoasa.
3. Mese la intervale regulate. Noroc ca femeile nu mai fac armata, altfel ar fi greu de convins ca mesele regulate nu au tocmai efectul contrar, acela de a te ingrasa. Dreseaza-ti organele interne si sistemul digestiv sa fie pregatite de procesarea hranei dupa un orar prestabilit si nu vei ajunge in situatia de a fi coplesit de un bombardament alimentar care, din lipsa de resurse, ajunge sa fie ascuns sub covor. Adica, sub piele, sub forma de grasime tremuratoare. Pe langa orar, mai trebuie sa ai rabdarea mitologica de a face combinatiile potrivite si un intreg arsenal de caserole, genti termoizolante, vase de fiert la aburi etc, pentru a-ti putea lua mancarea cu tine, ca sa-ti iei pranzul la ora stabilita.
Pare simplu. In fond, este simplu. Organismul uman iubeste comportamentul previzibil si constant. Infloreste cand il tratezi liniar, uniform, cand ii respecti orarul de masa, de somn, de hidratare si de sport. In ciuda faptului ca ti se pare mult mai placut sa stai in pat, la televizor, cu un castron mare plin cu cipsuri in brate si cu o inghetata pregatita pentru inghititura de dinainte de culcare, corpul tau iubeste miscarea. Desi febra musculara, lipsa de energie la primele antrenamente si rezultatele de sedentar convins te-ar putea face sa crezi ca activitatea fizica dauneaza.
Eu m-am convins de toate astea pe pielea mea. Cu anumite rezultate. Doar ca obiceiurile proaste mor greu. Si bantui pe langa frigider si camara ca o posedata: stiu foarte clar ca nu am ce sa caut acolo intre mese, ca nu e nimic potrivit din punct de vedere caloric si nutritiv. Deschid, bag in gura, mananc si plang. Imi promit solemn ca nu mai fac. Pana data viitoare.
Pe cuvantul meu, am ajuns sa-i inteleg pe alcoolici si pe dependentii de droguri. Stiu prea bine ca satisfactia este invers proportionala cu pofta, ca efectele unei mese 'ca-n vremurile de demult' sunt de natura sa spulbere efortul unei saptamani intregi. Degeaba. Ma scap.
Pentru ca stiu ca se poate, o sa ma repun pe directie. In curand, pana atunci, cumpar vointa :)
