Doamna din capul meu zice: ooooooof, viata meeaaa...
Domnul din capul meu zice: revino-ti. Nu suna. Tu-i spui ca ti-e dor de nu mai poti. El zice 'noapte buna'. Tu zici ca ajungi in bratele lui si abia atunci esti 'acasa'. El tace. Nu ti-e clar????
Doamna spune, cu o voce mica si indaratnica: mi-e clar. Ca mi-e chiar dor. De nu mai pot. Si ca risc. Deschei haina groasa, de iarna, dau jos camasa, crestez pielea fina care-mi acopera pieptul si deschid cusca coastelor sa-i arat - uite, aici e inima mea. Si aici esti tu, un nod de priviri, atingeri si cafele baute impreuna. Nodul ala cutreiera prin cele patru camere vaste ale inimii mele, dar eu te-as invita sa te scurgi peste tot, sa-mi intri in circuitul sangvin si sa miros a tine de la distanta. Vreau sa ma revendici si sa-ti marchezi teritoriul.
Domnul da ochii peste cap. Clar, e greu. Muierile astea. Le apuca amocul si-s greu de scos dintr-ale lor. 'Femeie, cauta altceva. Schimba rapid. Move on.'
Doamna aproba fara cuvinte si ramane la parerea ei. Asadar, bate. Bate si ti se va deschide. Oricat de tarziu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu