In intelepciunea ei profunda, mama lui Phil Collins ii spune fiului sau iubit, si, prin intermediul lui, noua, tuturor: "you can't hurry love / you just have to wait / love don't come easy / it's a game of give and take".
Domnul din capul meu featuring dumnealui i-au dat infrangere Doamnei. HA HA ha... ti-ai luat-o sus, bot imblanit. Asta se sterge la gura, cu un gest profesionist si plictisit care ar face-o invidioasa chiar si pe Alina Plugaru, si se resemneaza cu incapatanare. Merge mai departe cu o sclipire bine ascunsa in privirea placida. Speranta moare ultima. Cam dupa demnitate si spiritul de conservare.
Asa-i. Nu poti grabi lucrurile. Trebuie sa incepi prin a te iubi. Dupa aia, trebuie sa iubesti. Capac peste toate, trebuie sa fii iubit inapoi, fix din directia unde-ti zboara tie toate energiile. Prea complicat pentru a forta lucrurile. Toata problema e ca nu am rabdare. Am lipsit cu nerusinare cand s-a-mpartit treaba asta. Ca si atunci cand s-a dat noroc la tot cartierul, de altfel. Nush pe unde am umblat... creanga, cred... si nu mi-a tinut nimeni randul.
Am sa-i transmit doamnei mama lu' Phil Collins o treaba care musteste de o intelepciune similara. E de la Forest Gump citire: life is like a box of chocolate. You never know ce cacat o sa primesti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu