Daca o sedinta foto de nunta este un must have, dupa indelungi rasfoiri ale imortalizarilor unor asemenea momente, pot sa spun cu certitudine care cred eu ca sunt definetly musn't have-urile.
Accesoriile. Pantofiorii imaculati - habar nu ai ce dureri de picioare te asteapta daca nu i-ai purtat inainte, doar ca sa ramana ei albi, frumosi si neatinsi pentru fotograf. Butonii - de unde credinta asta adanc intiparita ca, insurandu-se, orice barbat se ridica la rangul de diplomat? Butonii aia n-au sa mai fie purtati niciodata. Ei sau altii, ca tot veni vorba. Decat daca domnul e vreun ambasador. Sticla de parfum - mai ramane putin si in lista de servicii va aparea fotografia cu "razuiti aici" pentru amintiri olfactive veritabile.
Mireasa in asteptarea Lui. Cum sta ea cuminte la machiat si coafat, diva style, inconjurata de o armata de lucratoare care roiesc in jurul ei, mai harnice decat orice albinute. Cum iese de la coafor, calcata si apretata, in tricou cu strasuri si voalul virginal fixat deasupra cocului. Frizura aia neaparat intortocheata, cu bucle si cocuri care-i fac pe simigeri sa paleasca de invidie, pentru ca ei nu pot arcui covrigii la fel de mestesugit. Mireasa in fereastra. Cum se uita ea in zare. Cum ne uitam noi la spatele ei. Cum trena luuunga si contre jour-ul salveaza uneori privelistea cu cabluri-vazute-prin-perdelele-de-Pascani.
Mirele si suita lui. Un alai pestrit de personaje ale caror haine miros inca a tipla si a eticheta de pret proaspat taiata. Cu cate o nasa prinsa la fiecare toarta, ca unde-s multi, puterea creste. Cu lautarii in fundal, aburiti de transpiratie si cu nasturii camasilor cadrilate stand sa plezneasca de la respiratia accelerata, dupa cele cateva de etaje urcate cu cantec in bloc. Vine tinandu-se zdravan de buchetul miresei, agatat de el ca de parama ce-l tine inca pe punte, in timpul furtunii. E un pic mai putin proaspat decat florile pe care le stranguleaza cand cu stanga, cand cu dreapta. Noroc cu fotografia de mai devreme cu parfumul. E o dovada ca l-a folosit. In ciuda...
Amandoi. Mainile lor, suprapuse intr-un unghi studiat, una peste alta - ca sa se vada manichiura ei si verighetele amandurora; mainile lor, suprapuse peste buchet. Cadre de reclama pentru bijuterii si aranjamente florale, excelente in caz ca vor sa-si construiasca un portofoliu de modele pentru anumite parti ale corpului. In rest, complet inutile. Dandu-si buchetul unul altuia, jucandu-se de-a v-ati ascunselea pe dupa, pe sub si peste voal; imbratisandu-se demonstrativ, cu toata dragostea, ca sa-si aminteasca peste ani si ani ce-a fost in capul lor in ziua aceea. Ea dand bir cu fugitii, pe jumatate urcata pe scara unui vagon de tren. Plimbandu-se amandoi, de mana, cat mai firesc cu putinta, printre liniile de cale ferata, de parca ar fi plecati la cules mure dintre sine. Privind amandoi spre dreapta, din carlinga unui avion usor, pe fundal de cer albastru si campie inverzita. Cand ei n-au mai vazut niciodata un asemenea avion de aproape. Unii, n-au vazut niciodata nici un fel de avion. Decoruri industriale post-apocaliptice, interioare somptuoase de hoteluri sau teatre, grajduri de mari herghelii, tot felul de puneri in scena care, in marea majoritate a cazurilor, nu spun nimic despre trecutul, prezentul sau viitorul cuplului.
Ideea e ca nu-mi plac deloc fotografiile la care se pozeaza. Chiar daca oamenii din ele au talent de fotomodele. Cu atat mai mult cu cat nu le au. In schimb, imi plac toate acele clipe in stop-cadru in care toata lumea traieste si asta se vede pe fata, cu toate ridurile de expresie dansand de emotie, cu bratele in miscare, cu gura deschisa a ras, a declaratie, a cantec. Cadrele libere, spontane, neregizate, pentru care fotograful trebuie sa aiba rarul talent de a se face nevazut, neauzit si nesimtit fix in mijlocul atator oameni care se straduie sa arate cat mai bine pentru fotografii.
De ce-as avea pareri despre subiect? Pentru ca ma asteapta si pe mine un asemenea scandal. Si am oroare profunda sa fiu in centrul atentiei. Si sa mi se documenteze oroarea asta. Asa ca va trebui sa-mi pun in aplicare planul prin care sa ma fac si eu nevazuta: imi dau jos ochelarii. Daca eu nu ii vad, nici ei nu pot sa ma vada :)
