Draga mea steluta (2)

DRAGA MEA, se pare ca trebuie sa strig la tine ca sa ma auzi ! Asta din cauza ca toata agoniseala mea de-o viata e depozitata pe burta, sub forma unei grasimi atat de dense, ca nici ultrasunetele n-o parcurg cu prea multa usurinta.

Asa ca, pe cand ai sa iesi la lumina, n-ai sa ma prea poti recunoaste dupa voce. Nu te teme, ai sa ma recunosti oricum la sigur: mama ta este cea mai rotunda persoana din incapere.

Sarcina si sexul

Ce mi-au facut, mai nou, hormonii de sarcina? Cam ce face un chiptuning serios aplicat unui motor oricum decent.

Inainte, eram ca un diesel: porneam incetut, imi trebuia un timp ca sa ma incalzesc, dar apoi... La turatia potrivita scoteai din mine forta, viteza si anduranta pana la ultima picatura de combustibil din rezervor. De cele mai multe ori, in cursa asta in doi, primul rezervor gol nu era al meu :) As zice ca dieselurile au fost inventate de ardeleni: se urnesc greu, dar si cand se urnesc...

Apoi, in primele trei luni de sarcina, n-am vrut nimic decat somn. Patul ma atragea irezistibil in scopuri de inchis ochii si plonjat in somn ca-ntr-o mare adanca si intunecata, fara vise, cu toate energiile concentrate pe dat caier de tors stelutei care incepea sa prinda contur pe dinauntru. Sex? Nu, mersi, mi-a ajuns odata, am prestat de ziua mea si am sa culeg roadele in iarna. La mine nu va veni barza, tare ma tem ca bebe o sa vina cu Mos Craciun :)

Ei bine, dupa ce-am depasit faza aia absolut jenanta in care ma simteam privita de dinauntru in timp ce, s-au intors poftele. Nu cele alimentare - din alea am avut continuu toata viata, acum sunt intr-o scurta pauza competitionala. Celelalte. Alea care ma fac sa visez toata noaptea niste obscenitati care-mi par absolut firesti, care ma fac sa intind o mana de stapana spre jumatatea cealalta a patului si sa pretind actiune de cum se crapa de ziua. Cele care-mi invart in mintea treaza niste fantezii de-a dreptul pornografice si socante prin lipsa de decenta pentru starea in care ma aflu.

Faptul ca vreau nu este satisfacator prin sine. Mi-a mai ramas inca un dram de responsabilitate, si-atunci totul se desfasoara potolit si amortizat, cu precautii si cu limba mea spurcata muscata ca sa nu scoata toate strigatele de lupta care-mi bantuie prin gand. Stilul asta masurat nu face altceva decat sa ma tina la relanti la nesfarsit, pentru ca nu obtin satisfactia suprema decat rar si greu si altfel decat stiam noi ca se face.

Mi s-a spus ca hormonii au sa ma faca instabila, c-am sa plang din nimic, c-au sa-mi dispara creierii pe razoare, topaind in spinarile unori iepuri roz uriasi, spre a nu se mai intoarce la mine decat dupa multiplele furtuni si tornade hormonale ale sarcinii, ale perioadei imediat urmatoare nasterii si ale alaptarii. Pana acum nu pot decat sa raportez o stare psihica si o atitudine pe care, de le-as fi avut intotdeauna pana acum, as fi ajuns muuult mai departe in viata, plus un zambet instapanit permanent pe fata, ceea ce, stii bine, nu-i deloc genul meu.

A, plus faptul ca am un mic tub NOS montat pe motorul ala despre care spuneam mai sus. Te bagi deseara la o liniuta? :)