intelepti in viata

Ai zice ca un intelept e un barbat batran, cu barba, cu port anacronic, cu privire semi-cataractica, dar cu atat mai patrunzatoare in profunzimile celor ce conteaza cu adevarat. Dar e un stereotip, si-aici nu suntem la lectia de definire demografica a grupului-tinta.

Inteleptii iau, uneori, forma unei domnite cu ochi verzi si cu zambetul care dezvaluie o potcoava impecabila de dinti albi, cu rotunjimi pe unde trebuie (si chiar si pe unde nu trebuie, daca e sa-l intrebi pe sotul ei). Ea m-a invatat - si, Doamne, cum am mai dat ochii peste cap, a suprasaturare si a nu-cred-o-boaba-din-ce-spui - ca, cineva, undeva, tine o contabilitate aparte. Care ne face bine - chiar daca nu chiar atunci cand vrem noi. Dar, in cele din urma, lucrurile se aseaza si, daca ai mai mult de un neuron atrofiat in haul cutiei craniene, poti sa-ti dai seama ca ai fost binecuvantat.

Stiu, stiu, stiu. Suna asa de siropos, incat as fi prima care sa dea din cap si sa ranjeasca dispretuitor, daca... Daca n-as simti toata povestea pe propria mea piele. Dar mi se intampla, si mi se pare ca singura cale valabila pentru a multumi eficient si indeajuns pentru ceea ce mi se da este sa nu incetez sa respect ce primesc si sa intorc totul, la fel de sincer si de generos, inapoi.

Inteleapta domnita mi-a talmacit ce mi se intampla: nu e obligatoriu sa-mi rup mereu pielea subtire de pe rani, ca sa ma simt vie si ca tot ce trebuie sa fac pentru a fi fericita e sa ma iubesc prin cel de langa mine.

musca-ma

N-aveai de unde sa stii - in furia ta incolacita pe scaunul din dreapta al propriei tale masini - dar am dat muzica mai tare pentru ca I've come full circle, pentru ca am facut un ocol urias, de aproape un an de zile, ca sa ma intalnesc cu melodia asta.

Acum un an, Brian Adams canta despre nopti de neuitat pe cand, intr-o seara de duminica de vara, intram in orasul in care mi-am dat seama cat de multe am lasat in urma, acasa. Era cald, soarele atarna jos pe orizont, rotund si cald si copt, propunerile cantecului ar fi continuat frumos incandescenta in noapte, daca as fi avut de cine sa-mi frec fosforul capetelor de chibrituri din mintea mea.

Stateai in dreapta iar eu zambeam. Desi te stiam suparat. Desi te simteam furios. Mi-am lasat mana pe coapsa ta, o clipa, si-ai iesit la suprafata. N-avea sens sa-ti spun atunci, dar sa stii ca piesa pentru care am mesterit la volum era o dedicatie speciala pentru tine. "I've never touched somebody /Like the way I touch your body / Now I never want to let your body go"...

Si-a fost inca o noapte memorabila, un spectacol fierbinte, cu piele, cu dinti, cu gura uscata, cu "musca-ma" si cu exploziile succesive care-mi amortesc mainile, de parca sangele s-ar opri in loc, minunandu-se de ce se intampla si uitand sa mai circule.

Musca-ma si ramai cu mine, sub piele, usor dureros, memorabil.