system failure

"Buna dimineata". "Mneata". La prima ora a zilei toata lumea macane pe coridoare formule de salut aruncate printre dinti si - in unele cazuri - printre pleoapele intredeschise, inca neconvinse ca e timpul sa stea regulamentar, pliate maxim, ochi beliti, de om alert si voi, gata sa intre in productie. In pauza de masa, o gramada de ochi se atintesc spre usa; altii se lasa, incapatanati, in farfuria cu fasole batuta, in care troneaza trei mici. Mici cu fasole?!? Dumnezeule, e infiorator. Te-asezi, duci furculita la gura, vine unu' care tranteste "pofta buna", opresti furculita in parapetul dintilor, bagi marsarier, stomacul urla disperat, raspunzi "multumesc", reiei manevrele cu furculita si ajungi cu imbucatura pe limba, o plimbi rapid pe-acolo ca sa-ti eliberezi caile aeriene in vederea formularii urmatoarei replici ca la carte, cand alt istet zice "sa-ti fie de bine", iar tu raspunzi "si tie". In gandul meu spumeg un "si io pe tine, fraiere". Inghiti alternativ din mancarea fragmentata si din vociferarile inutile ale unor oameni care pretind ca au maniere, dar nu te lasa sa mananci firesc. Plec ochii in farfurie sau ii atintesc pe nodurile de cravata ale costumelor din preajma mea si ma distrez amar de felul in care nodurile alea calaresc nemilos merele lui Adam din gaturile unor barbati-ghiocei. Adresezi mailuri cu 'stimati colegi' cand scrii al n-spelea mail din acea zi acelorasi persoane, te gandesti intens la felul in care formulezi, la destinatari, la ordinea in care ii treci in email la To and CC, eziti indelung inainte de-a da Send, presat de nevoia de a te incadra in timp si aceea de-a evita sa ti-o iei in freza pentru ca ai scris cui nu trebuie si ca n-ai scris cui trebuia. Inchei mailurile cu "multumesc" chiar si atunci cand nu ai nici un motiv sa multumesti, doar pentru ca sunt la mare moda aparentele si manierele de pension, intr-un mediu in care 90% din oameni nici macar n-au auzit de aceasta notiune si de toata simbolistica ei. Incerc o satisfactie deosebita cand arunc replici naucitoare si neconforme cu sistemul - de genul 'oh, ce-mi tremura mainile... iar am baut azi-noapte'; perechi de ochi cascati la maxim - pentru ca acuzarea expulzata din pupilele lor sa fie cat mai evidenta - se intorc spre mine, iar eu zambesc, mai frumos si mai exemplar ca niciodata. Sunt o inocenta vicioasa, iar voi - o adunatura de omuleti constipati. Pofta buna s-aveti. Asta e sistemul. E doar o parte din ce se intampla, pentru ca, bag de seama, blogul asta mi-a scapat de sub control si nu stiu cine citeste. La un moment dat o sa fie mai clar de ce zic 'system failure'.